Statutul Partidului România Liberă

Art. 5.

Obiectivele R.O.L. sunt exclusiv de natură politică.

În activitatea sa, R.O.L. va propune programe și strategii adecvate, în scopul dezvoltării societății românești, consolidării economice a țării prin promovarea principiilor economiei de piață liberă echilibrată și valorificarea eficientă a resurselor naționale, garantării proprietății private, consolidării sistemului național educațional pe principii sănătoase, bazat pe tradițiile și identitatea națională a poporului român, așezării raporturilor din societate pe criteriile selecției și promovării elitelor naționale, a acelor oameni cu o înzestrare deosebită care, prin muncă, creație și angajament civic, sunt în măsură să contribuie la progresul general al societății.

R.O.L. va milita pentru respectarea suveranității naționale și pentru dezvoltarea democratică a țării pe baza prevederilor constituționale, a statului de drept,a separației și a echilibrului puterilor în stat.

Art. 6.

Valorile și principiile fundamentale ale R.O.L. sunt credința, neamul, patria, familia tradițională, educația, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului, suveranitatea națională.

Art. 7.

Conform programului său politic, R.O.L. își propune crearea și consolidarea unui cadru instituțional care să garanteze fiecărui cetățean respectarea drepturilor fundamentale, cu următoarele obiective politice prioritare:

a) asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la toate formele de educație, respectiv preuniversitară, profesională, universitară și orientarea educării cetăţenilor în spiritul democraţiei, precum şi încurajarea acestora de a participa la viaţa publică;

b) asigurarea accesului liber şi egal al cetăţenilor României la un sistem eficient de îngrijire a sănătății;

c) garantarea, promovarea şi respectarea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;

d) întărirea și ocrotirea familiei ca bază a unei societăți sănătoase;

e) reproiectarea actualului sistem de pensii de stat, astfel încât să se realizeze un raport echitabil între pensia minimă și cea maximă, asigurându-se acoperirea nevoilor de bază pentru toți pensionarii;

f) remodelarea sistemului de învățământ pentru a deveni baza reală în instruirea și educarea tinerei generații, în dezvoltarea personalității umane și întărirea națiunii;

g) aplicarea legii şi a principiilor de bună guvernare, în scopul consolidării sistemului democratic şi al asigurării coeziunii economice şi sociale;

h) promovarea şi asigurarea separaţiei puterilor în stat;

i) refacerea şi conservarea mediului înconjurător şi combaterea poluării, în scopul creşterii calităţii vieţii şi al dezvoltării societăţii româneşti;

j) respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii României;

k) dezvoltarea accelerată și eficientă a relațiilor cu Republica Moldova în vederea obținerii condițiilor optime necesare atingerii obiectivului de întregire a României, respectiv unirea Republicii Moldova cu România;

l) garantarea proprietăţii private;

m) stimularea liberei iniţiative şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial şi competitiv;

n) eliminarea barierelor administrative care împiedică libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor, a produselor şi a persoanelor;

o) reducerea rolului statului prin asigurarea unei autonomii locale bazate pe alocarea descentralizată a resurselor în economie şi pe respectarea principiului subsidiarităţii;

p) apărarea şi întărirea administrației locale prin promovarea şi asigurarea principiilor democraţiei şi ale descentralizării puterii;

q) combaterea tuturor formelor de discriminare, precum cea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, convingeri sau apartenenţă la o categorie defavorizată, dar și evitarea discriminării pozitive a diverselor grupuri sau minorități prin acordarea de tratament preferențial sau anumite beneficii care ar leza principiul egalității de șanse a cetățenilor;

r) asigurarea libertăţii depline a presei, prin eliminarea controlului din partea autorităţilor publice şi a reprezentanţilor acestora;

s) susţinerea tinerei generaţii prin programe de educație socială și politică, care să asigure o formare cuprinzătoare, pentru a face față provocărilor actuale și viitoare;

t) consolidarea poziției României în cadrul organizațiilor interstatale, prin promovarea intereselor ţării şi păstrarea identităţii naţionale;

u) educarea membrilor societăţii în spiritul respectului pentru om şi natură, al demnităţii şi libertăţii spirituale;

v) Susținerea reformelor politico-legislative care să încurajeze creșterea demografică.

Art. 8.

În realizarea obiectivelor sale, R.O.L. desfășoară următoarele activități:

a) consultarea cetățenilor în toate problemele de interes major;

b) comunică permanent cu societatea civilă prin încurajarea dezbaterilor și a schimbului de idei;

c) elaborează proiecte de politici publice și programe în domeniile sociale, economice, culturale și politice;

d) participă la alegerile locale, parlamentare, prezidențiale și europene;

e) reprezentare în Parlamentul național și european;

f) formează Guvernul sau participă la coaliții de guvernare;

g) acţiuni de formare a unei clase politice competente și morale, prin inițiera unor programe specifice de pregătire a acesteia;

h) realizează, editează și difuzează publicații sau alte materiale proprii;

i) încurajează constituirea de asociaţii, fundaţii şi cluburi care promovează valorile curentului conservator național moderat și ale economiei de piață.

Dobândirea și încetarea calității de membru

Art. 9.

(1) Poate dobândi calitatea de membru al R.O.L. orice persoană cu drept de vot, fără nicio discriminare, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) acceptă să respecte valorile, principiile, programul politic și statutul partidului;

b) are vârsta de minimum 18 ani;

c) îndeplinește criteriile stabilite de Biroul Executiv Național pentru admiterea în R.O.L.;

d) nu se află în vreuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute de lege;

(2) Nu poate deveni membru al partidului persoana căreia îi sunt interzise exercitarea drepturilor politice sau cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. 10.

(1) Dobândirea calității de membru se face pe baza unei cereri de adeziune adresată în scris:

a) organizației locale în raza căreia își are domiciliul sau reședința;

b) organizației centrale;

c) on-line, în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate sau cu posibilități limitate de deplasare.

(2) Cererea de adeziune este supusă aprobării Biroului Executiv al organizației de apartenență, locale sau județene, sau Biroului Executiv Național (în situația în care nu s-a înființat o organizație la nivel local), care trebuie să se pronunțe asupra ei în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia.

(3) Data la care se aprobă cererea reprezintă data înscrierii în partid.

(4) În cazul respingerii cererii de adeziune, decizia se va comunica solicitantului în termen de șapte zile. Împotriva deciziei de respingere a cererii de adeziune, solicitantul poate formula contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, către forul de conducere superior, care va analiza contestația în termen de 30 de zile de la depunere, în prezența solicitantului.

(5) În cazul transferului unui membru dintr-o organizație în alta, aceasta se realizează în baza unei notificări scrise adresată celor două organizații, însoțită de avizul organizației de proveniență.

(6) Decizia de admitere sau de respingere a cererii de transfer revine Biroului Executiv Local al organizației în care membrul dorește să se transfere. Decizia va fi comunicată organizației din care membrul dorește să se transfere.

(7) Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de Etică și Arbitraj în termen de 15 zile calendaristice de la comunicarea deciziei. Comisia de Etică și Arbitraj se pronunță în termen de 30 de zile calendaristice de la sesizare, iar decizia este definitivă.

(8) În cazul și de la data admiterii cererii, membrul care a cerut să se transfere devine membru al organizației locale care l-a primit și își pierde calitatea de membru al organizației din care s-a transferat.

(9) Documentele de înscriere în partid sunt proprietatea exclusivă a R.O.L., nu se returnează solicitantului, nu se înstrăinează, nu se transferă niciunei persoane sau entități din afara partidului și nu se divulgă decât instituțiilor statului care au dreptul să solicite astfel de informații, în condițiile legii. O copie a adeziunii va fi trimisă organizației județene a R.O.L., precum și Secretariatului General al R.O.L., în scopul centralizării.

(10) În conformitate cu prevederile legale, dobândirea calității de membru al R.O.L. constituie demisie de drept din orice altă formă de asociere politică.

(11) Registrul de Membri constituie evidența persoanelor care fac parte din R.O.L. Informațiile incluse în acesta sunt confidențiale și nu pot fi folosite decât în scopul menținerii evidenței relației R.O.L. cu fiecare persoană implicată în activitățile sale. În afara Secretarului general, care este responsabil de ținerea Registrului de Membri, accesul unei terțe persoane la datele conținute se face numai în situații bine argumentate, cu aprobarea președintelui sau a prim-vicepreședintelui și în condițiile clauzei de confidențialitate. Conținutul Registrului de Membri va fi detaliat prin Regulamentul intern.

Art. 11.

(1) Calitatea de membru al R.O.L. se pierde într-una dintre următoarele situații:

a) deces;

b) demisie;

c) excludere;

d) Decădere din drepturile politice și cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă.

(2) Demisia din partid este un act unilateral de voință, cu efect imediat, care se comunică în scris organizației de apartenență. Înscrierea într-un alt partid constituie, de drept, demisie din R.O.L.

(3) În cazul comasării partidului cu alt partid, redobândirea calității de membru se face în conformitate cu protocolul de comasare.

(4) Calitatea de membru R.O.L. poate fi suspendată la cerere, în cazul celor care au fost aleși sau numiți în funcții pentru care legea interzice apartenența la un partid politic, fără a pierde vechimea în partid; cererea va fi soluționată de către Biroul Executiv Național; după încetarea motivelor suspendării, membrii respectivi își vor relua, la cerere, activitatea în R.O.L.

Drepturile și obligațiile membrilor .

Art. 12.

(1) Membrii R.O.L. au următoarele drepturi:

a) să aleagă prin vot organele de conducere ale partidului, dacă au o vechime de minimum 3 luni și plata cotizației la zi;

b) să fie aleși în organele de conducere ale partidului, dacă au o vechime de minimum 6 luni și plata cotizației la zi; în cazul unor personalități ale vieții publice, Biroul Executiv Național poate acorda derogare de la criteriul vechimii în partid;

c) Un membru al partidului poate cumula cel mult două funcții alese în organismele de conducere ale R.O.L., dar nu la același nivel; vicepreședinții R.O.L. pot ocupa concomitent și funcția de președinte al unei filiale județene, a municipiului București sau a filialei R.O.L.-Diaspora.

d) să fie aleși sau desemnați în funcții publice;

e) să participe la toate activitățile organizate de partid și la adoptarea forurilor din care fac parte;

f) să-și exprime în mod liber opiniile în cadrul forurilor partidului din care fac parte;

g) să aibă inițiative cu caracter politic pe care le vor exprima și supune dezbaterilor în cadrul struc-turilor de partid din care fac parte;

h) să participe la programele de formare politică organizate de partid;

i) să aibă acces la informațiile privitoare la activitatea partidului și la hotărârile forurilor de conducere ale acestuia.

(2) Membrii Comisiei de Etică şi Arbitraj nu pot face parte din niciun organism de conducere al Partidului România Liberă.

Art. 13.

(1) Membrii R.O.L. au următoarele obligații:

a) să cunoască și să respecte statutul partidului, regulamentele interne și hotărârile adoptate de către organele de conducere;

b) să cunoască programul partidului, să promoveze și să apere opțiunile politice ale partidului;

c) să participe constant la activitatea organizaţiei din care fac parte sau a organismelor de conducere în care au fost aleşi;

d) să îndeplinească mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost desemnaţi sau aleşi, de care trebuie să se achite cu demnitate, competență şi cinste;

e) să reprezinte și să susțină pozițiile partidului în activitatea depusă în orice funcție obținută cu sprijinul politic al partidului și să informeze organizația pe care o reprezintă cu privire la modul de exercitare a funcției respective, în limitele de confidențialitate impuse de aceasta;

f) să nu exprime public luări de poziţie contrare deciziilor sau hotărârilor organismelor statutare ale R.O.L.;

g) să contribuie la promovarea imaginii partidului;

h) să păstreze confidențialitatea documentelor și informațiilor cu caracter intern;

i) să îndeplinească în totalitate și la timp obligațiile financiare față de partid; se consideră plată la zi a cotizației achitarea acesteia până la nivelul lunar anterior, inclusiv; o întârziere de mai mult de 3 luni constituie abatere disciplinară.

(2) Membrii care candidează pentru funcții de conducere în organele executive, în comisiile partidului sau pentru funcții de demnitate publică, au obligația să depună și Curriculum Vitae.

Răspunderea disciplinară

Art. 14.

Membrii R.O.L. vor răspunde disciplinar dacă:

a) Nu respectă obligațiile prevăzute la art. 13;

b) falsifică, sustrag ori distrug documente ale partidului;

c) împiedică cu rea credință înscrierea în partid a unor membri;

d) nu îndeplinesc la timp și satisfăcător sarcinile primite sau nu se subordonează deciziilor organis-melor de conducere ale partidului;

e) participă la alte activități în numele partidului, fără informarea organelor de conducere, în cazul în care lezează imaginea sau interesele partidului;

f) aduc injurii sau calomniază colegii de partid;

g) Desfășoară activități în interesul altui partid sau îi induce voit în eroare pe membrii partidului.

Art. 15. .

(1) Sancțiunile care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare enunțate la art. 14 sunt:

a) avertismentul scris;

b) suspendarea calității de membru al partidului pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni și un an;

c) suspendarea din funcțiile de conducere sau/și interzicerea dreptului de a candida pentru astfel de funcții pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și un an;

d) demiterea din funcțiile de conducere;

e) retragerea sprijinului politic pentru funcția publică pentru care a beneficiat de susținerea politică a R.O.L.;

f) Excluderea din partid.

(2) Pentru neplata cotizației timp de 3 luni consecutive, membrul respectiv primește avertisment scris, iar pentru o întârziere mai mare de 6 luni i se suspendă de drept calitatea de membru; suspendarea se constată de către Biroul Executiv local în prima ședință după împlinirea termenului; achitarea cotizației restante în termen de o lună de la suspendare obligă Biroul Executiv local să constate încetarea suspendării în prima ședință ulterioară achitării, în caz contrar, se decide excluderea din partid.

(3) Membrii suspendați din orice motive pe o perioadă mai mare de un an, prin sancțiuni cumulate, pot fi excluși din partid prin decizia Biroului Executiv local.

(4) Sancțiunea excluderii se poate lua și în una dintre următoarele situații:

a) dacă încalcă în mod repetat sau cumulativ prevederile statutului;

b) dacă încalcă deciziile și hotărârile organelor de conducere ale partidului;

c) Dacă membrul în cauză a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate sau i s-a interzis exercitarea drepturilor politice sau cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă.

(5) Toate sancțiunile vor fi dispuse cu respectarea dreptului la apărare.

Art. 16.

(1) Sancțiunile prevăzute la art. 15 se aplică în conformitate cu prevederile statutului și regulamentelor partidului de către organele executive ale organizației din care membrul face parte.

(2) Membrii sancționați sau cei care au făcut sesizarea pot face apel împotriva deciziei de sancționare la forul ierarhic superior, în termen de 15 zile. Decizia adoptată după judecarea apelului, în maximum 30 de zile de la înregistrarea contestației, este definitivă.

(3) Un membru aflat în funcție de conducere la orice nivel, sancționat în prima instanță cu una dintre sancțiunile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b)-f) și art. 15 alin. (2), este considerat suspendat din funcție până la judecarea și adoptarea deciziei de apel.

Art. 17.

(1) Cazurile privind abaterile disciplinare se judecă de către Birourile Executive sau Comisia de Etică și Arbitraj (dacă este vorba de un membru al B.Ex.N.).

(2) În toate fazele procedurii jurisdicționale, se asigură dreptul la apărare al persoanei în cauză și invitarea acesteia și a altor persoane care ar putea ajuta la soluționarea cauzei în cadrul ședințelor de judecată.

(3) Hotărârile forurilor jurisdicționale se iau cu votul majorității membrilor care le compun.

(4) Procedura cercetării abaterii, propunerii și aplicării sancțiunilor pentru membrii organizației locale este în sarcina Biroului Executiv Local.

(5) Procedura cercetării abaterii, propunerii și aplicării sancțiunilor pentru membrii cu funcții de conducere este în sarcina Birourilor Executive ierarhic superioare: B.Ex.J. în cazul unui membru cu funcție de conducere locală și B.Ex.N. în cazul unui membru cu funcție de conducere județeană.

(6) Procedura cercetării abaterii, propunerii și aplicării sancțiunilor pentru membrii B.Ex.N. este în sarcina Comisiei de Etică și Arbitraj.

Art. 18.

(1) Partidul România Liberă este organizat la nivel național, fiind constituit în organizații teritoriale după cum urmează:

a) Organizațiile locale, la nivelul localităților rurale, urbane și sectoarelor municipiului București, se constituie cu un număr de cel puțin 5 (cinci) membri.

b) Organizațiile județene, la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, se constituie din cel puțin 2 (două) organizații înființate la nivel local.

(2) Membrii partidului aflați cu domiciliul sau reședința în afara granițelor României fac parte din filiala Partidul România Liberă – Diaspora (R.O.L.-D.), structură care funcționează similar organizațiilor județene.

(3) Organizațiile partidului nu au personalitate juridică.

(4) Până la înființarea organizațiilor, se pot constitui grupuri de inițiativă cu minimum 3 (trei) membri, dintre care unul este președintele grupului de inițiativă, împuternicit de către președintele R.O.L., cu aprobarea B.Ex.N.

Organele de conducere

Art. 19.

Organele de conducere sunt structurate în două categorii distincte:

a) Organe centrale/locale:

- Congresul

- Conferința Națională

- Conferința Județeană

- Adunarea Generală Locală

b) Organe executive de conducere:

- Biroul Executiv Național, denumit în continuare B.Ex.N.

- Biroul Executiv Județean (sau al municipiului București), denumit în continuare B.Ex.J.

- Biroul Executiv Diaspora, denumit în continuare B.Ex.D.

- Biroul Executiv Local (sau de sector, în București), denumit în continuare B.Ex.L.

Congresul

Art. 20.

(1) Congresul este organul suprem de conducere al R.O.L., lucrările sale desfășurându-se în sesiuni ordinare care au loc o dată la patru ani.

(2) În situații excepționale, Conferința Națională poate convoca Congresul extraordinar.

Art. 21.

(1) La lucrările Congresului participă, de drept, ca reprezentanți cu drept de vot:

a) membrii B.Ex.N.;

b) președinții, vicepreședinții și delegații organizațiilor județene, în funcție de numărul de membri cotizanți, după cum urmează:

- până la 15 membri – 1 delegat: președintele, prim-vicepreședintele sau un vicepreședinte; acolo unde nu este constituită organizație județeană, va participa, cu drept de vot, președintele comitetului de inițiativă sau un alt membru desemnat de acesta;

- între 16-30 de membri – 2 delegați: președintele plus prim-vicepreședintele sau un vicepre-ședinte;

- între 31-45 de membri – 3 delegați: președintele plus prim-vicepreședintele și un vicepreședinte sau doi vicepreședinți;

- peste 45 de membri – președintele plus prim-vicepreședintele și doi vicepreședinți sau trei vicepreședinți ori un număr de delegați, conform algoritmului 1/15 membri;

- în cazul organizațiilor județene cu peste 100 de membri, numărul de delegați va fi ajustat prin înmulțire cu unul dintre următorii coeficienți, descrescător, în funcție de încadrarea într-una dintre cele 7 grupe valorice (de câte 6 județe) în privința rezultatelor de la precedentele alegeri naționale: 1 – 0,95 – 0,90 – 0,85 – 0,80 – 0,75 – 0,70.

(2) Membrii B.Ex.N. au dreptul la câte un singur vot.

(3) Norma de reprezentare se stabilește proporțional cu numărul de membri cotizanți la data convocării Congresului, ajustat cu coeficientul dat de rezultatul ultimelor alegeri la nivel național.

Art. 22.

(1) Data desfășurării și ordinea de zi a Congresului este stabilită de B.Ex.N. cu cel puțin 45 de zile înainte de data acestuia.

(2) Raportul de activitate, proiectele de modificare a statutului și regulamentelor de organizare și funcționare, precum și notificarea privind desfășurarea Congresului vor fi comunicate birourilor executive teritoriale și B.Ex.D. cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data Congresului.

Art. 23.

(1) Congresul este statutar în prezența a 2/3 din reprezentanții cu drept de vot.

(2) Congresul adoptă hotărâri cu majoritatea simplă din voturile valabil exprimate.

(3) În situații deosebite, Congresul se poate desfășura online, în sistem videoconferință.

Art. 24.

Congresul are următoarele atribuții:

a) dezbate și adoptă raportul B.Ex.N.;

b) dezbate și adoptă Programul politic, precum și strategia de viitor a partidului;

c) dezbate raportul financiar și validează execuția bugetară pe perioada mandatului;

d) alege, prin vot secret, Președintele partidului și membrii B.Ex.N., pe bază de moțiune sau prin vot uninominal, precum și membrii Comisiei de cenzori și membrii Comisiei de Etică și Arbitraj;

e) stabilește cuantumul cotizației;

f) deliberează și decide cu privire la toate problemele prezentate de delegații participanți la Congres, conform ordinii de zi aprobate;

g) adoptă rezoluții;

h) stabilește ștatul de funcții și angajați la nivelul B.Ex.N., la propunerea acestuia;

i) aprobă și modifică statutul și regulamentele de organizare și funcționare;

j) aprobă reorganizarea partidului;

k) Poate hotărî dizolvarea partidului.

Conferința Națională

Art. 25.

(1) Conferința Națională este organul decizional între două Congrese și are loc, de regulă, anual sau semestrial (Conferința Națională ordinară), precum și ori de câte ori este nevoie (Conferința Națională extraordinară), cu excepția anului în care se desfășoară Congresul.

(2) Data desfășurării și ordinea de zi a Conferinței Naționale sunt stabilite de B.Ex.N. cu cel puțin 30 de zile înainte de data acesteia.

(3) Raportul de activitate, proiectele de modificare a statutului și regulamentelor de organizare și funcționare, precum și notificarea privind desfășurarea Conferinței Naționale vor fi comunicate cel mai târziu cu 15 de zile înainte de data acesteia.

Art. 26.

(1) La Conferința Națională participă, ca reprezentanți cu drept de vot, membrii B.Ex.N., președinții B.Ex.J., președintele B.Ex.D., persoanele alese din partea partidului în organismele internaționale din care partidul face parte, parlamentarii, membrii guvernului, președinții Consiliilor Județene, primarul municipiului București, primarii sectoarelor municipiului București și ai municipiilor reședință de județ, dacă aceștia sunt membri ai R.O.L.

(2) Conferința Națională este statutară în prezența a 2/3 din reprezentanții cu drept de vot.

(3) Conferința Națională adoptă hotărâri cu majoritatea simplă din voturile valabil exprimate.

(4) În situații deosebite, Conferința Națională se poate desfășura online, în sistem videoconferință.

Art. 27.

(1) Conferința Națională are următoarele atribuții:

a) propune și aprobă candidatul partidului la funcția de Președinte al României;

b) propune și aprobă listele de candidați pentru alegerile parlamentare și europarlamentare;

c) aprobă, la propunerea președintelui, participarea partidului în alianțe electorale, parlamentare sau guvernamentale;

d) în funcție de evoluția organizatorică și legislativă, poate modifica, prin hotărâre motivată, statutul partidului și regulamentele aflate în competența Congresului, precum și cuantumul cotizației

e) poate convoca Congresul extraordinar;

f) analizează activitatea parlamentarilor, a europarlamentarilor și a demnitarilor partidului aflați în funcțiile publice din administrația centrală și hotărăște măsurile care se impun;

g) stabilește candidații partidului la funcțiile de Prim-ministru, Președinte al Camerei Deputaților și Președinte al Senatului.

(2) Între Congrese, în cazul vacantării unei funcții din B.Ex.N. pe perioada de valabilitate a manda-tului, ocupată sau nu de un interimar desemnat prin vot de către B.Ex.N., Conferința Națională alege prin vot secret uninominal un nou membru pentru perioada rămasă din exercitarea mandatului sau confirmă prin vot uninominal persoana care a îndeplinit funcția interimar.

Conferința Județeană

Art. 28.

(1) Conferința Județeană este organul de conducere al organizațiilor locale înființate pe raza unui județ și se desfășoară, de regulă, anual, în ședințe ordinare sau, ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare.

(2) Data desfășurării și ordinea de zi a Conferinței Județene este stabilită de B.Ex.J. cu cel puțin 30 de zile înainte de data acesteia, iar raportul de activitate și celelalte informări vor fi comunicate cel mai târziu cu 15 zile înainte de data acesteia.

Art. 29.

(1) La lucrările Conferinței Județene participă, de drept, ca reprezentanți cu drept de vot:

a) membrii B.Ex.J.;

b) Președinții, vicepreședinții și delegații organizațiilor locale, în funcție de numărul de membri, în condițiile de reprezentare stabilite conform prevederilor art. 21, aplicate la nivel județean.

(2) Conferința Județeană este legal constituită în prezența a 2/3 din reprezentanții cu drept de vot și adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.

Art. 30.

Conferința Județeană are următoarele atribuții:

a) dezbate și aprobă raportul B.Ex.J.;

b) stabilește măsurile de realizare a programului și politicii partidului la nivel județean;

c) dezbate raportul financiar și aprobă descărcarea de gestiune a B.Ex.J. care și-a încheiat man-datul;

d) adoptă bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul următor;

e) dezbate orice problemă de competența organizației și adoptă hotărâri privind activitatea acesteia;

f) alege membrii B.Ex.J.;

g) propune și aprobă listele de candidaţi pentru alegerile locale și județene, respectiv pentru munici-piul București.

Adunarea Generală Locală

Art. 31.

(1) Adunarea Generală Locală este organul decizional care reunește membrii fiecărei organizații locale.

(2) Adunarea Generală Locală se întrunește, de regulă, în ședințe semestriale (adunări ordinare) sau ori de câte ori este nevoie (adunări extraordinare); este convocată de președintele B.Ex.L., este legal constituită în prezența a jumătate plus unul din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate ale celor prezenți.

Art. 32.

Adunarea Generală Locală are următoarele atribuții:

a) adoptă măsuri de natură organizatorică;

b) dezbate probleme de interes local, în conformitate cu prevederile statutului;

c) adoptă bugetul de venituri și cheltuieli și aprobă execuția bugetară anuală la nivel local;

d) alege și revocă membrii B.Ex.L. și aprobă raportul de activitate și descărcarea de gestiune la încheierea mandatului;

e) Îndeplinește orice alte atribuții care rezultă din statut și din calitatea de organ decizional al partidului.

Biroul Executiv Național (B.Ex.N.)

Art. 33.

(1) Biroul Executiv Național este organul executiv central de conducere al partidului, format din 19 (nouăsprezece) membri cu drept de vot, după cum urmează: președinte, prim-vicepreședinte, președinte executiv, 15 vicepreședinți și secretarul general.

(2) alegerea membrilor B.Ex.N. se face prin vot secret de către Congres, odată cu Președintele R.O.L., în cadrul unei moțiuni, sau de către Conferința Națională în condițiile prevăzute de art. 27 alin. (2).

(3) pentru B.Ex.N. pot candida membrii în exercițiu, membrii care sunt aleși în organele de conducere județene, care au o vechime în partid de cel puțin 6 luni și au achitat cotizația la zi; în cazul unor personalități ale vieții publice, Biroul Executiv Național poate acorda derogare de la criteriul vechimii în partid.

(4) B.Ex.N. se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie.

(5) ședința B.Ex.N. este statutară dacă sunt prezenți minimum jumătate dintre membrii acestuia, minimum 10 (zece) în cazul în care nu există niciun post vacant sau vacantat, dintre care, în mod obligatoriu, președintele sau prim-vicepreședintele. Hotărârile sunt statutare dacă se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de balotaj, votul președintelui (în cazul absenței acestuia, al prim-vicepreședintelui) înclină balanța.

(6) durata mandatului membrilor aleși este de patru ani. În situații de excepție, în care Congresul nu poate fi organizat, mandatul poate fi prelungit, dar nu mai mult de 90 de zile.

(7) în cazul unui loc vacant sau vacantat în B.Ex.N., membrii acestuia pot desemna prin vot un interimar, al cărui mandat provizoriu se întinde până la proxima Conferință Națională sau Congres.

(8) La terminarea mandatului, membrii B.Ex.N. pot candida la funcțiile pe care le ocupă, în cadrul unei moțiuni sau uninominal (în absența moțiunilor), dacă nu optează pentru alte funcții.

(9) dezbaterile și hotărârile adoptate se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii prezenți.

Art. 34.

Biroul Executiv Național (B.Ex.N.) are următoarele atribuții:

a) conduce activitatea partidului între ședințele Conferinței Naționale și duce la îndeplinire hotă-rârile Congresului și ale Conferinței Naționale;

b) stabilește atribuțiile fiecărui membru al B.Ex.N.;

c) numește purtătorul de cuvânt al partidului și coordonatorul Departamentului de comunicare pu-blică, la propunerea președintelui R.O.L.;

d) validează sau invalidează mandatele forurilor de conducere ale organizațiilor județene, respectiv diaspora, rezultate din alegerile acestor organizații;

e) numește comisii interimare de conducere, în conformitate cu prevederile statutului;

f) împuternicește președinții grupurilor de inițiativă în vederea înființării organizațiilor locale;

g) aprobă schimbarea sediului partidului;

h) inițiază și dezvoltă relațiile interne și internaționale ale partidului cu alte partide, organizații neguvernamentale, sindicate, asociații patronale etc.;

i) negociază alianțe, fuziuni sau protocoale de colaborare cu alte formațiuni politice;

j) coordonează și evaluează modul în care toate organizațiile teritoriale îndeplinesc obiectivele care decurg din strategia şi programele politice ale R.O.L.;

k) conduce și coordonează campaniile electorale ale partidului;

l) decide în toate problemele care necesită urgent rezolvare sau nu sunt reglementate prin statut;

m) în interesul partidului, aprobă deplasările și delegările în străinătate;

n) administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale structurilor centrale;

o) la propunerea trezorierului, elaborează bugetul de venituri și cheltuieli;

p) elaborează și propune Congresului și Conferinței Naționale strategia politică a partidului;

q) organizează cursuri de pregătire politică a membrilor;

r) adoptă ștatul de funcții conform hotărârilor organelor de conducere ale partidului;

s) înregistrează și ține evidența membrilor la nivel central;

t) veghează la respectarea statutului și regulamentelor partidului;

u) poate modifica sau stabili, după caz, între Congrese, semnul permanent, semnul electoral, culorile și drapelul partidului, în condițiile legii.

Președintele partidului

Art. 35.

(1) Președintele R.O.L. este garantul îndeplinirii programului politic și al păstrării identității, unității și prestigiului partidului. În acest sens, el este liderul doctrinar și de imagine al partidului, persoana care sintetizează elementele de identificare a partidului și simbolizează valorile sale ideologice, politice și morale fundamentale. În exercitarea atribuțiilor sale, președintele R.O.L. emite decizii.

(2) Președintele R.O.L. este ales de către Congresul partidului, în cadrul unei moțiuni (pe care o prezintă) sau uninominal (în absența moțiunilor), pentru un mandat de patru ani, și este membru de drept al B.Ex.N., pe care îl conduce.

(3) Președintele R.O.L. exercită conducerea și coordonează activitatea organismelor partidului la nivel național, având următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea partidului și a B.Ex.N.;

b) reprezintă partidul în relațiile oficiale cu autorități și instituții din țară sau din străinătate și cu terții, având dreptul să acorde împuterniciri speciale cu privire la actele sau problemele de interes pentru partid;

c) prezidează ședințele B.Ex.N., Conferinței Naționale și Congresului, inclusiv cele extraordinare;

d) emite dispoziții pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului și a deciziilor B.Ex.N.

e) face declarații în numele partidului, direct sau prin intermediul purtătorului de cuvânt;

f) semnează actele de conducere și comunicatele oficiale ale partidului, precum și alte acte care angajează politic partidul;

g) semnează listele de candidați pentru alegerile parlamentare și europarlamentare;

h) propune spre aprobare B.Ex.N. secretarul general în cazul vacantării funcției;

i) propune spre aprobare B.Ex.N. trezorierul;

j) propune spre aprobare B.Ex.N. coordonatorii zonali;

k) propune spre aprobare B.Ex.N. imnul partidului;

l) poate să-și aleagă consilieri politici, ale căror funcții și atribuții sunt onorifice;

m) propune, motivat, organismului de decizie competent demiterea din funcție a oricărei persoane care deține funcții de conducere în partid;

n) este ordonatorul de credite al partidului;

o) semnează documentele de trezorerie și contabilitate, actele cu caracter organizatoric, financiar și de gestiune și aprobă cheltuielile curente, conform hotărârilor organelor de conducere;

p) încheie contracte la care partidul este parte și este reprezentantul legal al partidului în relațiile cu băncile, putând, personal sau prin împuterniciți, să deschidă și să închidă conturi, să solicite informații despre conturi, să efectueze plăți;

q) este reprezentantul legal al partidului în relația cu instituțiile statului, inclusiv AEP, ANAF și Curtea de Conturi, și semnează documentele aferente; acolo unde legea permite, poate semna împuterniciri de reprezentare;

r) semnează orice tip de declarație notarială în numele partidului;

s) conduce negocierile politice purtate în numele R.O.L.

(3) Președintele răspunde de activitatea sa politică și de gestiunea administrativă în fața forurilor centrale de conducere (B.Ex.N., Conferință națională, Congres).

(4) Președintele poate invita, cu aprobarea membrilor B.Ex.N., personalități ale vieții publice pentru participarea la dezbaterile R.O.L.

(5) Președintele poate delega competențe către membrii B.Ex.N.

(6) în cazul indisponibilității temporare a președintelui, cu acordul său, toate sarcinile și atribuțiile sale sunt preluate de către prim-vicepreședinte.

(7) în cazul vacantării funcției de președinte al partidului, conducerea va fi preluată de un organ colectiv format din prim-vicepreședintele partidului, președintele executiv și secretarul general, pentru o perioadă de maximum 6 luni, până la organizarea Congresului extraordinar.

Prim-vicepreședintele partidului

Art. 36.

(1) Prim-vicepreședintele R.O.L. este înlocuitorul statutar al președintelui în orice condiții, obiective și temporare, de indisponibilitate a acestuia, preluându-i integral, cu acordul acestuia, sarcinile și atribuțiile.

(2) Prim-vicepreședintele R.O.L. este ales de către Congresul partidului, în cadrul unei moțiuni sau uninominal, pentru un mandat de patru ani, și este membru de drept al B.Ex.N.

(3) În afara situației de la aliniatul (1), prim-vicepreședintele R.O.L. are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea vicepreședinților în afara ședințelor B.Ex.N.;

b) coordonează, alături de ceilalți 15 vicepreședinți, activitatea uneia dintre comisiile de speciali-tate, conform desemnării de către B.Ex.N.

c) coordonează activitatea vicepreședinților responsabili de următoarele domenii: sănătate și fa-milie, educație, cercetare, tineret, sport, comunicații și societate informațională, cultură, culte, minorități, românii de pretutindeni;

d) face declarații în numele partidului, după consultarea cu președintele R.O.L.;

e) în lipsa președintelui, prezidează ședințele B.Ex.N.;

f) participă, alături de președinte și de președintele executiv, la negocierile politice purtate în numele R.O.L. și poate propune președintelui spre aprobare alți membri care să fie incluși în delegația de negociere;

g) face parte, alături de președintele executiv și de secretarul general, din organul de conducere colectiv în cazul vacantării funcției de președinte;

h) Îndeplinește orice alte atribuții delegate de către președintele partidului.

Președintele executiv

Art. 37.

(1) Președintele executiv al R.O.L. este ales de către Congresul partidului, în cadrul unei moțiuni sau uninominal, pentru un mandat de patru ani, și este membru de drept al B.Ex.N.

(2) președintele executiv al R.O.L. are următoarele atribuții:

a) coordonează Comisiile Naționale de Specialitate ale partidului;

b) coordonează echipa de întocmire a programului de guvernare;

c) este responsabil de formarea persoanelor care vor ocupa funcții de demnitate publică din partea R.O.L., precum și pentru articularea de politici publice sectoriale;

d) coordonează activitatea institutelor, fundațiilor, forumurilor, ligilor, asociațiilor, precum și a ori-căror altor structuri similare, constituite de partid la nivel național;

e) coordonează activitatea vicepreședinților responsabili de următoarele domenii: apărare, siguranță națională, administrație, ordine publică, siguranța cetățeanului, justiție, drepturi cetățenești, politică externă, buget și politici fiscale, muncă, protecție socială, relația cu sindicatele, economie, energie, mediu de afaceri, agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară, infrastructură și transporturi, apă, mediu, silvicultură, fonduri europene și dezvoltare regională;

f) participă, alături de președinte și de prim-vicepreședinte, la negocierile politice purtate în numele R.O.L. și poate propune președintelui spre aprobare alți membri care să fie incluși în delegația de negociere;

g) face declarații în numele partidului, după consultarea cu președintele R.O.L.;

h) face parte, până la organizarea Congresului, alături de prim-vicepreședintele partidului și de se-cretarul general, din organul de conducere colectiv în cazul vacantării funcției de președinte.

Art. 38.

(1) Comisiile de specialitate ale R.O.L. sunt:

a) apărare și siguranță națională;

b) administrație, ordine publică și siguranța cetățeanului;

c) justiție și drepturi cetățenești;

d) politică externă;

e) buget și politici fiscale;

f) sănătate și familie;

g) muncă, protecție socială, relația cu sindicatele;

h) educație, cercetare, tineret și sport;

i) economie, energie și mediu de afaceri;

j) agricultură, dezvoltare rurală și industrie alimentară;

k) infrastructură și transporturi;

l) comunicații și societate informațională;

m) apă, mediu, silvicultură;

n) fonduri europene și dezvoltare regională;

o) cultură, culte, minorități;

p) românii de pretutindeni.

(2) Prim-vicepreședintele și cei 15 vicepreședinți vor coordona câte una dintre aceste comisii.

Vicepreședinții partidului

Art. 39.

(1) Vicepreședinții R.O.L., în număr de 15, sunt aleși de către Congresul partidului, în cadrul unei moțiuni sau uninominal, pentru un mandat de patru ani.

(2) Vicepreședinții R.O.L. sunt membri de drept ai B.Ex.N. și au următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea uneia dintre Comisiile Naționale de Specialitate ale partidului;

b) participă, cu drept de vot, la ședințele B.Ex.N.;

c) pot fi delegați de către președinte sau de către prim-vicepreședinte, cu aprobarea B.Ex.N., pentru a-i suplini în exercitarea unor atribuții ale acestora;

d) pot ocupa concomitent funcția de președinte al unei filiale județene, a municipiului București sau al R.O.L.-D. Și pot îndeplini rolul de coordonator zonal.

Secretarul General

Art. 40.

(1) Secretarul general al partidului are următoarele atribuții:

a) coordonează organizarea tuturor structurilor de partid;

b) asigură circulația informației între conducerea națională și organizațiile teritoriale;

c) asigură comunicarea cu instituțiile și autoritățile publice centrale sau locale și cu alte partide din țară sau străinătate;

d) ține evidența tuturor organizațiilor, membrilor, aleșilor și sediilor partidului;

e) răspunde de sistemul informațional la nivel național și de activitatea aparatului central de lucru;

f) ține evidența tuturor documentelor partidului emise la nivel central, sub forma registrelor de evidență;

g) gestionează activitatea de resurse umane și este responsabil cu Registrul de Membri;

h) coordonează activitatea de organizare a evenimentelor naționale ale partidului;

i) organizează activitatea de pregătire a lucrărilor și a documentelor necesare desfășurării Congre-sului, Conferinței Naționale și Biroului Executiv Națiomal.

j) organizează ședințele B.Ex.N. și participă, cu drept de vot, la acestea;

k) în limitele impuse de prezentul statut și, în subsidiar, de hotărârile B.Ex.N., elaborează proiectele de regulamente și norme necesare organizării și funcționării interne, inclusiv legate de încasarea cotizației sau acceptarea și primirea donațiilor în conformitate cu prevederile legale;

l) asigură comunicarea între B.Ex.N. și trezorier, pe care-l poate invita la ședințele B.Ex.N., fără drept de vot;

m) înregistrează memoriile adresate B.Ex.N., informează conducerea centrală și propune soluții;

n) este responsabil pentru ducerea la îndeplinire a deciziilor B.Ex.N.;

o) face rapoarte către B.Ex.N. sau, după caz, către președintele R.O.L.;

p) poate delega secretarilor generali adjuncți oricare dintre atribuții.

(2) Secretarul general este ajutat în activitatea sa de doi secretari generali adjuncți, propuși de acesta și aprobați de B.Ex.N. Secretarul general poate delega pe unul dintre adjuncți să participe, cu drept de vot, la ședințele B.Ex.N., atunci când el însuși nu poate lua parte sau îi poate invita, fără drept de vot, atunci când consideră necesar.

(3) Funcția de secretar general este remunerată în condițiile stabilite de B.Ex.N.

(4) Secretarul general nu poate ocupa simultan nicio altă funcție în cadrul partidului.

Coordonatorii zonali

Art. 41.

(1) La propunerea președintelui, B.Ex.N. desemnează un număr de 6 coordonatori zonali, fiecare având în subordine o anumită regiune geografică a țării, incluzând câte 6-8 județe.

(2) coordonatorii zonali pot fi aleși din rândul celor 15 vicepreședinți sau nu și au următoarele atribuții:

a) asigură coordonarea președinților B.Ex.J. din zona respectivă;

b) Răspund în fața B.Ex.N. și a secretarului general pentru activitatea conjugată a organizațiilor județene din subordine și întocmesc rapoarte trimestriale cu privire la activitatea din zona respectivă.

(3) Coordonatorii zonali care nu sunt și membri de drept ai B.Ex.N. pot participa, fără drept de vot, la ședințele acestuia.

Biroul Executiv Județean (B.Ex.J.)

Art. 42.

(1) Biroul Executiv Județean este organul executiv de conducere al partidului la nivel județean format din 7 (șapte) membri, după cum urmează: președinte, prim-vicepreședinte, 4 vicepreședinți și secretar.

(2) alegerea membrilor B.Ex.J. se face de către Conferința Județeană.

(3) pentru B.Ex.J., pot candida membrii în exercițiu, membrii care sunt aleși în organele de condu-cere locale, au o vechime în partid de cel puțin 3 luni și au achitat cotizația la zi.

(4) B.Ex.J. se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

(5) ședința B.Ex.J. este statutară dacă sunt prezenți minimum 5 (cinci) membri. În situația în care cvorumul de 7 (șapte) nu este complet, hotărârile sunt statutare dacă se adoptă cu majoritate absolută de 4 (patru) voturi.

(6) durata mandatului membrilor aleși este de patru ani.

(7) la terminarea mandatului, membrii B.Ex.J. sunt candidați de drept pe funcțiile pe care le ocupă, dacă nu optează pentru alte funcții.

(8) dezbaterile și hotărârile adoptate se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cei prezenți.

Art. 43.

Biroul Executiv Județean are următoarele atribuții:

a) conduce și coordonează activitatea organizațiilor locale și duce la îndeplinire hotărârile organelor de conducere superioare;

b) stabilește atribuțiile fiecărui membru al B.Ex.J. și poate nominaliza un purtător de cuvânt;

c) stabilește, conform normei de reprezentare, numărul de delegați pentru fiecare organizație sau grup de inițiativă local pentru Conferința Județeană;

d) pune în aplicare strategia de campanie electorală și coordonează organizațiile locale în campa-niile electorale;

e) acționează cu promptitudine în problemele politice curente, de competența organizației județene;

f) informează B.Ex.N. cu privire la evenimentele și acțiunile petrecute la nivel județean, precum și cu privire la problemele care depășesc competențele organizației;

g) primește de la organizațiile locale informări cu privire la problemele cetățenilor, le analizează și le transmite organelor și autorităților competente, în vederea soluționării lor;

h) desemnează reprezentanții partidului în toate birourile electorale din județ;

i) desemnează delegații la Conferința națională și Congres, conform normei de reprezentare;

j) administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale organizației județene;

k) propune B.Ex.N. ștatul de funcții și angajați la nivelul B.Ex.J.;

l) urmărește încasarea cotizațiilor și donațiilor;

m) face propuneri pentru numirea membrilor partidului în funcții publice la nivel județean, cu aprobarea B.Ex.N.;

n) judecă, în primă instanță, cazurile privind abaterile disciplinare ale membrilor structurilor de conducere locale și aplică sancțiunile rămase definitive în forurile statutare ale partidului;

o) înregistrează și ține evidența membrilor la nivel județean și, trimestrial, transmite situația la nivel central;

p) Veghează la respectarea statutului și regulamentelor partidului.

Art. 44.

Președintele organizației județene are următoarele atribuții:

a) Conduce activitatea organizației județene și a B.Ex.J.;

b) Convoacă ședințele B.Ex.J., le prezidează și le informează cu privire la activitatea desfășurată;

c) Când este convocat, participă la toate ședințele forurilor de conducere de nivel ierarhic superior;

d) Informează permanent forurile de conducere superioare cu privire la activitatea organizației;

e) Conduce activitatea financiară a organizației județene;

f) Semnează actele oficiale ale organizației, în limita competențelor.

Biroul Executiv Local (B.Ex.L.)

Art. 45.

(1) Biroul Executiv Local este organul executiv de conducere al organizației locale, format din 5 (cinci) membri, după cum urmează: președinte, prim-vicepreședinte, 2 vicepreședinți și secretar.

(2) Alegerea membrilor B.Ex.L. se face de către Adunarea Generală Locală, pe o durată de 4 ani.

(3) Pentru B.Ex.L., pot candida membrii în exercițiu și membrii de partid care au o vechime în partid de cel puțin 3 luni și au achitat cotizația la zi, cu excepția organizațiilor nou înființate.

(4) B.Ex.L. se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.

(5) Ședința B.Ex.L. este statutară dacă sunt prezenți minim 3 (trei) membri. În situația în care cvorumul de 5 (cinci) nu este complet, hotărârile sunt statutare dacă se adoptă cu majoritate absolută de 3 (trei) voturi.

(6) La terminarea mandatului, membrii B.Ex.L. sunt candidați de drept pentru funcțiile pe care le ocupă, dacă nu optează pentru alte funcții.

(7) Dezbaterile și hotărârile adoptate se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii prezenți.

Art. 46.

Biroul Executiv Local are următoarele atribuții:

a) primește cererile de înscriere în partid și decide cu privire la aprobarea lor;

b) urmărește încasarea cotizațiilor și a celorlalte contribuții ale membrilor;

c) primește și studiază problemele cetățenilor, după care le transmite autorităților locale competente, în vederea soluționării lor;

d) desemnează reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare și ale circumscripțiilor locale și asigură prezența lor la procesul de votare;

e) organizează și conduce campania electorală pe plan local în cooperare cu B.Ex.J.;

f) desemnează delegații la Conferința județeană;

g) propune candidaturile pentru alegerile locale;

h) coordonează activitatea reprezentanților partidului în structurile administrației publice locale;

i) face propuneri pentru numirea membrilor partidului în funcții publice la nivel local;

j) ține evidența membrilor pe care o transmite secretariatului general, actualizând-o trimestrial;

k) administrează patrimoniul și resursele financiare și materiale ale organizației locale;

l) judecă în primă instanță cazurile privind abaterile membrilor organizației locale, instanța de apel fiind Biroul Executiv Județean.

Art. 47.

(1) Președintele organizației locale are următoarele atribuții:

a) conduce activitatea organizației locale;

b) convoacă ședințele B.Ex.L., le prezidează și le informează cu privire la activitatea desfășurată;

c) când este convocat, participă la toate ședințele forurilor de conducere de nivel ierarhic superior;

d) informează permanent forurile de conducere superioare cu privire la activitatea organizației pe care o conduce;

e) depune listele de candidați, după aprobarea Biroului Executiv Județean.

(2) Președintele organizației locale care are gestiune financiară proprie conduce activitatea financiară a acesteia.

Filiala Partidului România Liberă – Diaspora (R.O.L.-D.)

Art. 48.

(1) Membrii partidului aflați cu domiciliul sau reședința în afara granițelor României fac parte din filiala Partidului România Liberă – Diaspora (R.O.L.-D.), structură care funcționează similar organizațiilor județene.

(2) Organul executiv al filialei R.O.L.-D. Este Biroul Executiv Diaspora (B.Ex.D.) care funcționează în condițiile prevăzute de art. 42 și art. 43 din prezentul statut.

(3) Formarea de organizații locale pe țări sau grupuri de țări poate fi inițiată de către B.Ex.N. sau propusă de către B.Ex.D. și aprobată de către B.Ex.N.

(4) Conferința Diaspora este organul de conducere al organizațiilor înființate în afara granițelor României și se desfășoară, de regulă, anual, în ședințe ordinare sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare.

(5) Conferința Diaspora își desfășoară activitatea similar Conferinței Județene, în condițiile prevăzute de art. 28, art. 29 și art. 30 din prezentul statut.

(6) Președintele B.Ex.D. sau înlocuitorul desemnat al acestuia participă, fără drept de vot (dacă nu este membru al B.Ex.N.), ca invitat permanent la ședințele B.Ex.N.

Comisia de Cenzori

Art. 49.

(1) comisia de cenzori este compusă din 3 (trei) persoane alese de către Congres sau Conferința Națională pentru un mandat de patru ani.

(2) comisia de cenzori are următoarele atribuții:

a) verifică activitatea economico-financiară a partidului la toate nivelurile și în toate structurile;

b) certifică raportul contabil anual;

c) exercită alte atribuții prevăzute de lege pentru comisiile de cenzori.

(3) Poate ocupa funcția de cenzor orice persoană care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are studii superioare economice de specialitate sau cunoștințe contabile atestate prin acte;

b) nu a fost condamnată pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înșelăciune, delapidare sau luare de mită;

c) nu este membru al R.O.L.

Comisia de Etică și Arbitraj

Art. 50.

(1) comisia de Etică și Arbitraj (C.E.A.) este forul jurisdicțional și de arbitraj care judecă și soluționează diferendele dintre membrii partidului, care afectează onoarea și prestigiul organizației sau ale membrilor săi, precum și cazurile de indisciplină și încălcări ale statutului.

(2) comisia de Etică și Arbitraj este formată din 5 (cinci) membri aleși de Congres pentru un mandat de patru ani. În prima ședință a C.E.A., cei 5 membri își aleg președintele și vicepreședintele.

(3) comisia de Etică și Arbitraj judecă în complet de trei membri cazurile de primă instanță sau cazurile de apel împotriva deciziilor unui birou executiv.

(4) comisia de Etică și Arbitraj judecă în complet de cinci membri apelul împotriva deciziei unui complet al său de trei membri.

Art. 51.

(1) Vechimea minimă necesară pentru a participa la votarea candidaților la funcții de conducere în structurile partidului este de 3 (trei) luni.

(2) Vechimea minimă necesară pentru a candida la funcții de conducere în structurile partidului este de 6 (șase) luni.

(3) Vechimea minimă necesară pentru a candida la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare sau pentru funcția de președinte al României este de 1 (un) an

(4) B.Ex.N. poate acorda derogări de vechime pentru situațiile prevăzute la alin. (2) și (3).

Art. 52.

(1) La nivel central, alegerea președintelui partidului și a membrilor B.Ex.N. se face, cu prioritate, pe bază de moțiuni (candidatul la funcția de Președinte al R.O.L. prezentând o listă completă cu funcțiile eligibile în B.Ex.N.), sau, în absența acestora, uninominal, în cadrul Congresului, o dată la 4 ani.

(2) Moțiunea este oferta politică a candidatului la funcția de președinte al partidului, susținută de un număr de membri propuși pentru funcțiile din B.Ex.N., împreună constituind echipa candidată.

(3) Buletinele de vot vor conține numele membrilor echipei candidate, funcția pentru care candidează și organizația de bază din care face parte fiecare.

(4) Titularul moțiunii declarate câștigătoare este declarat președinte al Partidului România Liberă.

Art. 53.

(1) În cazul lipsei alcătuirii uneia sau a mai multor moțiuni, alegerile se organizează uninominal.

(2) La nivel județean (sau Municipiul București) și local (sau de sector), alegerile se desfășoară uninominal.

Art. 54.

(1) În cazul votului pe moțiuni, candidatul la funcția de președinte conduce echipa completă pentru funcțiile organului respectiv. Este declarată câștigătoare moțiunea care obține majoritatea voturilor valabil exprimate în primul sau al doilea tur de scrutin.

(2) În cazul votului uninominal, este declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabile exprimate. Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se procedează la un al doilea tur de scrutin la care participă primii doi candidați, cel mai bine plasați în primul tur.

Art. 55.

(1) Candidaturile se depun până cel mai târziu cu 72 de ore înainte de ora convocării organelor decizionale, la secretariatul competent, sub semnătură de primire.

(2) Un membru nu poate candida decât pentru o singură funcție.

Art. 56.

(1) În cadrul forurilor de conducere ale partidului, votul se exprimă deschis sau secret.

(2) În cazul alegerilor interne sau când se iau hotărâri cu privire la persoane, votul este, în mod obligatoriu, secret.

Art. 57.

Fondurile R.O.L. se constituie din:

a) cotizații ale membrilor;

b) donații și legate;

c) venituri din activități proprii și dobânzi;

d) contribuții ale membrilor partidului, conform legii;

e) subvenții de la bugetul de stat;

f) alte surse de finanțare, conform legii.

Art. 58.

(1) Gestionarea patrimoniului R.O.L. se face în conformitate cu legislația în vigoare, prezentul statut și regulamentul financiar-contabil, de către B.Ex.N. și birourile executive ale organizațiilor județene și locale care au gestiune proprie.

(2) Partidul poate deține bunuri mobile sau imobile necesare activităților sale specifice.

(3) Operațiunile de încasări și plăți ale partidului și ale organizațiilor sale se efectuează în numerar și prin conturi în lei și în valută deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii.

(4) Încadrarea salariaților și remunerarea acestora se fac cu respectarea legislației în vigoare. Membrii partidului care ocupă funcții politice de conducere în partid nu pot fi remunerați pentru activitatea lor de conducere.

(5) Ziarele, revistele, publicațiile, editurile și posturile de radio-televiziune ale partidului se bucură de autonomie gestionară și administrativă, dar nu au personalitate juridică distinctă de cea a partidului.

(6) Activitatea financiar-contabilă la toate nivelurile este supusă controlului Comisiei de Cenzori, prevăzut de statut.

(7) Trezorierul partidului coordonează activitatea departamentului financiar-contabil și a trezoriilor organizațiilor locale și propune conducerii partidului soluții pentru îmbunătățirea situației financiare.

Art. 59.

(1) Membrii partidului au obligația de a plăti lunar sau, cel mai târziu, la sfârșit de trimestru, cotizațiile lunare.

(2) Stabilirea și modificarea cotizației se face prin hotărârea Congresului sau Conferinței Naționale.

(3) Organizațiile de sector ale municipiului București vor vărsa, din cotizațiile încasate, un cuantum de 75% către organizația municipiului București. Acest cuantum poate fi diminuat la propunerea Biroului Executiv al Municipiului București, cu aprobarea B.Ex.N.

(4) Organizațiile locale vor vărsa, din cotizațiile încasate, un cuantum de 75% către organizația județeană. Acest cuantum poate fi diminuat la propunerea B.Ex.J., cu aprobarea B.Ex.N.

(5) Filiala Partidului România Liberă – Diaspora (R.O.L.-D.) va vărsa trezoreriei partidului o cotă de 75% din cotizațiile încasate.

Art. 60.

(1) Veniturile obținute din cotizațiile membrilor unei filiale județene, exceptând R.O.L.-D., rămân, în primul an de activitate al ei, în proporție de 80% în conturile respectivei filiale, restul de 20% fiind virat către contul organizației centrale.

(2) Veniturile obținute din cotizațiile membrilor unei filiale județene rămân, în al doilea an de activitate al ei, în proporție de 65% în conturile respectivei filiale, restul de 35% fiind virat către contul organizației centrale.

(3) Începând cu al treilea an de activitate al unei filiale județene, veniturile obținute din cotizațiile membrilor rămân, în proporție de 50%, în conturile respectivei filiale, restul de 50% fiind virat către contul organizației centrale.

Art. 61.

Partidul, precum și organizațiile locale, județene și cea a municipiului București care au gestiune proprie pot primi donații sub formă de numerar ori de bunuri mobile sau imobile, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 62.

Subvențiile primite de la bugetul de stat vor fi utilizate conform hotărârilor B.Ex.N., în condițiile legii.

Desemnarea candidaților la funcții publice

Art. 63.

(1) În cazul candidaturilor pentru funcții publice care se ocupă prin vot pe listă, locurile considerate eligibile de către forul care alege se stabilesc prin vot uninominal. Pentru celelalte locuri din listă se aplică procedura votului preferențial ierarhic.

(2) Dacă funcția pentru care se candidează se ocupă prin vot uninominal sau prin numire, la desemnarea candidatului se aplică procedura votului uninominal.

(3) Personalitățile propuse de Conferința Națională pot candida în orice circumscripție electorală, cu acordul birourilor de conducere ale organizațiilor județene, respectiv al municipiului București.

(4) Candidații desemnați de organizațiile partidului pentru funcții eligibile și numite nu pot fi înlocuiți de către forul superior fără acordul forului care i-a desemnat.

(5) În cazul participării la alegeri în alianțe politice sau electorale, desemnarea candidaților se va face conform protocolului încheiat cu celelalte formațiuni, în spiritul statutului.

Încetarea activității partidului

Art. 64.

Partidul își încetează activitatea în conformitate cu Legea partidelor politice prin:

a) autodizolvare, hotărâtă de Congres;

b) dizolvare, pronunțată pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curții Constituționale;

c) reorganizare.

Activitatea Comitetului de Inițiativă Națională (C.I.N.)

Art. 65.

(1) Președintele fondator și membrii fondatori ai Partidului România Liberă vor forma Comitetul de Inițiativă Națională (C.I.N.) care va conduce partidul până la convocarea primului Congres care se va desfășura conform prevederilor statutare.

(2) Convocarea primului Congres va fi făcută numai de către membrii Comitetului de Inițiativă Națională.

Art. 66.

(1) Până la convocarea Congresului și până la constituirea filialelor județene, Președintele fondator, cu aprobarea membrilor Comitetului de Inițiativă Națională, va numi președinți ai grupurilor de inițiativă locale.

(2) La atingerea numărului minim de membri prevăzut în prezentul statut, Comitetul de Inițiativă Națională va constitui organizația locală a partidului.

(3) Până la alegerile din cadrul primului Congres, Comitetul de Inițiativă Națională va îndeplini atribuțiile Biroului Executiv Național și ale Conferinței Naționale dacă nu se vor îndeplini condițiile statutare de constituire a acestora.

(4) Comitetul de Inițiativă Națională poate coopta alți membri prin votul cu majoritate simplă al membrilor fondatori.

Art. 67.

Președintele fondator și membrii fondatori ai Partidului România Liberă au obligația de a respecta Constituția României, Legea nr. 14/2003 cu modificările și completările ulterioare, Legea 334/2006 cu modificările și completările ulterioare, Statutul R.O.L. și toate celelalte regulamente interne ale partidului.